Critică...

Bun, deci sunt un ciudat care se exprimă prin versuri, ce e rău in asta? Sper să nu te superi dacă te consideri persoana care ai zis acele lucruri, dar cum ţi-am spus aşa simt că mă "deschid" să mă exprim liber, poate că mulţi nu mă înţeleg şi nu înţeleg ce scriu, dar că ei nu au simţit aceste lucruri sau poate le-am simţit candva demult şi au uitat. Nu mă deranjează dacă cineva îmi spune că is ciudat sau ştiu eu ce, dar măcar nu sunt ca celălate "oi", îmi place să fiu diferit, un vers dintr-un cântec spune astfel: "Nu-mi vorbii de normalitate / Căci nu fac parte din majoritate / Sunt membru în altfel de grup / Ştiu, ţi se pare absurd". Poate nu m-am maturizat, dar nici tu pentru că ne place la stadiul de copil fară griji şi distracţie la maxim, cui nu-i place, toţi am vrea să rămânem copii adica fiecare dintre noi avem în interiorul nostru suflet de copil. Prin versuri şi poezii îmi păstrez copilăria, nu vreau să uit ce am făcut şi prin ce am trecut şi cred că mulţi care îmi citesc blogul (chiar dacă nu ii prea vizitat) se încadrează în ele, poate au paţit sau chiar sunt în aceste stări sufleteşti/omeneşti/umane etc. şi să-mi exprim sentimentele şi gandurile, blogul este considerat un "Jurnal" care connţine vise şi realităţi din chestii păţite sau care nu s-au întâmplat şi se află în mintea mea/visurile mele şi poate vor deveni realitate doar nu se ştie când, dar sincer îţi mulţumesc critica, este bine venită şi este bine ca cineva să te critice şi să îţi deie sfaturi cum ai facut-o tu, de multe ori, şi ai avut dreptate, dar poate de data asta nu chiar 100 la 100. Mersi că eşti un/o prieten/a bun şi ţin să te anunţ că eşti primul/a care mă critică (primul/a în sensul bun şi te felicit pentru critica ta) şi ştiu că şi tu ai trecut prin aşa ceva doar că nu ai arătat ai ţinut în tine (cred?!) şi posibil că ai uitat.