~Pentru început aş vrea să vă anunţ (dacă am pe cine, dacă îmi citeşte cineva postările) că acesta va fi ca şi o povestire nu prea extrem de detaliată, nu că nu aş vrea, dar nu cred că cineva ar putea citii câteva, cuvinte vulgare. Dar voi fi destul de apropriat de cuvântul original. Poveste reală din viaţa unui om nu prea cunoscut."
1.
O zi de duminică. O zi de sărbătoare mai exact, cum sunt toate duminicile.
Dar duminica asta este una mai specială care are 2 sărbători plus şi o zi bună de distracţie. Sfânta Maria şi ziua a şaptea din săptămână în care trebuie să ne odhnim. Distracţia este că trebuie să fac o excursie de 6 zile în Braşov. Mă trezesc cu greu pe la ora 8 şi ceva, afără oameni merg grăbiţi spre biserică, parcă ar fi oră de vârf, se grăbesc să ajungă la slujbă. Mă pun somnoros să îmi fac o cafea şi îmi aprind o ţigară, ştii cum se zice "Primul fum de ţigară te face să ameţeşti şi să te trezeşti după al doilea". Am încheiat citatul. Cu gândul ce să îmi pun în rucsac pentru excursia asta. Eram entuziasmat că scap pentru câteva zile de oraşul ăsta şi de oamenii din ea. Mă pun la masă, sorbind din cafeaua tare, care încetul cu încetul mă trezeşte. După un timp mă pun să îmi fac bagajul, timp de câteva ore. Mă grăbesc pentru că la ora 15:30 ar trebui să pornesc spre gară, plus mai trebuie să îmi cumpăr un pachet de ţigări şi biletul de drum. Înaite să fie 15:30, mă pun să mai fumez o ţigară şi mai sorb din cafea, plus că e un drum lung până în Braşov, cu mici oprii în staţii. Mă pornesc spre staţia de autobus, stau câteva minute acolo şi îmi dau seama că autobusul a plecat şi că mai am 20 minute până vine următorul. Aş fi putut să-l aştept dar am aflat că trenul pleacă la 16:55 şi că ar trebui să mă grăbesc, dar norocul meu a fost că am găsit un prieten care lucrează la o firmă de taxii şi ma dus în grabă la gară. Pe drum stăm la taclale, cum face fiecare cu taximetristul că nu o să stai ca la înmormântare şi să nu zici nimic către om.
- Da încotro mergi cu trenul, că văd că ai un rucsac cam mare pentru a vizita un oraş numa aşa?, mă întreabă el mirat apăsând pe frână la semafor.
- Mă duc în Braşov şi dupaia la o staţiune numită "Plaiul foii", să mai scap şi eu de oraşul ăsta că m-am săturat de el!, îi spun eu căscând de plictiseala oraşului.
- Cam aşa este, după o vreme te saturi, îţi trebuie o mică vacanţă, dacă te ţine buzunarul.
Îl aprob şi eu pe om, mai ales că el se învârte prin tot oraşul ducând oamenii la destinaţiile cerute.
Ajung la gară, acolo mă întâlnesc cu nişte prieteni cu care merg şi cu câţiva părieteni care vin cu ei. Pe unii nici nu îi cunoşteam, trebuia să fac cunoştinţă cu ei, doar o să petrec alături de ei. A...am uitat să zic şi de partea feminină, care era acolo, dar numa că nu era una erau cam vreo 8 dacă bine am văzut, ştii cum îi "Când eşti înconjurat de mai multe femei, nu poţi vedea cât sunt la număr.". Am încheiat citatul. În faţa gării erau mai mulţi adolescenţi. Mergem să ne luăm biletul de tren fiecare, după care merge bine o ţigară. În sfârşit se anunţă sosirii trenului în gară, care vine de la Satu Mare cu destinaţia Bucureşti N. Fiecare se urcă în tren şi începe călătoria spre staţile prin care trenul le are în program.
...
~Va urma şi continuarea...~
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu