~Mă trezesc şi-o postez aici. Şi ai să zici: "Ce a fost în capul tău când ai scris asta, Norbi?" şi îţi răspund: "Citeşte şi ai să întelegi!"~
Zac pe pat acoperit până peste cap cu un cearceaf şi simt mirosul de cafea proaspătă facută. Un fum de tigară vine şi mă ia pe sus şi mă aruncă în bucătărie. La masă ghici cine e? Tu şi două cafele. Mă holb la tine ca la un lucru ne mai văzut şi nu-mi vine să cred că tu eşti, iar tu îmi zâmbeşti şi mai sorbi din cafea şi mai tragi din ţigară. Trag aer în piept şi mă înec cu fumul de ţigară, care apare ca din minune într-e buze. Te privesc şi îţi şoptesc: "Bună. Cum eşti? Unde sunt?", iar tu îmi zâmbeşti din nou şi mai sorbi din cafea şi mai fumezi. Mai beau din cafea şi fumez şi iar te întreb, dar ghici ce, acelaşi răspuns şi acelaşi schiţet îl primesc. Şi te ridici cu cafeaua şi ţigara-n mână şi ieşi pe balcon, îmbracată doar într-o lengerie şi sutien. Te uiţi spre soare şi zâmbeşti şi-ţi închizi ochii simţind o plăcere. Te privesc şi îţi rostesc "Te iubesc!", iar tu te întorci spre mine şi îmi zâmbeşti. Vi spre mine pui cafeaua pe masă şi te îndrepţi spre duş, spunând: "Nimic nu se compară cu o cafea şi o ţigară pe stomacul gol!". Îmi mai aprind o ţigară şi te urmez. Cum ajung te văd deja dezvelită de mătasea care îţi acoperea frumuseţea. Mă privesc în oglinda jegoasă şi nu te reflexi în ea. Îmi întroc privirea la tine şi-ţi privesc sânii goi şi îţi spun: "Nu este real?!", şi îmi spui să tac şi mă trezesc brusc din somn. Te simt lângă mine, sărutul tău îl am pe buze, mirosul de cafea şi ţigară încă le mai miros.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu