O melodramă...

În sfârşit melodramă, într-o sticlă de vin
Poate că într-o zi am să vin,
Am să stau sec şi o să mă gândesc la trecut,
La tot ce a fost într-e noi şi a trecut,
Am să mă agăţ de un zâmbet să ma simt puternic,
Dar într-un final te am pe tine să mă faci slab,
Un sentiment de iubire, puternic
Devine într-o secunda foarte, slab.

Oare, sa întâmplat ce ne-am propus?
Oare, ne punem aceeaşi întrebare care ne-am mai pus?
O simplă stare ii deajuns,
Să te facă să ai ceva de spus,
Toată lumea este aşa, am văzut într-o plimbare,
Nu există nimeni care nu are.

*Am ales, să nu mai ies,/Mai bine stau şi scriu tot mai des,/Măcar atât mi-a rămas, un pix şi o foaie/La birou stau şi pun pe foaie,/Tot ce simt şi ce cred acum.*